• In perioada 4-6 noiembrie a.c., Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară a primit vizita unei delegaţii a Centrului de Cultură şi Istorie Militară din Republica Moldova, condusă de colonel dr. Vitalie Ciobanu.
  • Cu acest prilej s-a stabilit un program de cooperare în domeniul istoriei militare între cele două instituţii pe probleme de interes comun, între care se detaşează comemorarea Centenarului Primului Război Mondial şi aniversarea unui secol de la crearea statului naţional unitar român.
  • Delegaţia a fost primită de colonelul Cristian Eremia, locţiitorul şefului Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare.

Salon carte POLEMOS

  • În perioada 15-18 octombrie 2014 la Galeria Artelor din Palatul Cercului Militar Naţional s-a desfăşurat a X-a ediţie a Salonului de Carte "Polemos".
  • Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară a participat şi la această ediţie, cu un stand propriu.
  • În ziua de 16 octombrie 2014 au fost lansate două lucrări: "The Munich Conference (September 1938) - the Path towards the Destructuring of Democracy in Europe" şi "Marea Neagră. State şi frontiere. De la sfârşitul Antichităţii la Pacea de la Paris (1856)".
  • Prima dintre ele este rodul cooperării cu Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe al Republicii Cehe, coordonatori fiind directorii celor două instituţii - Mihail E. Ionescu şi Eva Semotanová. A doua, un proiect al institutului, îl are coordonator pe Sergiu Iosipescu, iar ca autori alături de coordonator, pe Mircea Soreanu şi Alexandru Madgearu.
  • La lansare au luat cuvântul Dorin Matei, redactor-şef al revistei "Magazin Istoric", prof.univ.dr. Nicolae-Şerban Tanaşoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, cercetător ştiinţific Sergiu Iosipescu şi general maior (r) dr. Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară.

  
Manifestare ştiinţifică dedicată Centenarului Primului Mondial
 
  • În ziua de 25 septembrie 2014 Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară a organizat, la Cercul Militar Naţional, Sala „Ştefan cel Mare”, masa rotundă cu tema: Românii la începutul „Marelui Război”. Masa rotundă s-a înscris în cadrul activităţilor comemorative consacrate Centenarului Primului Război Mondial. Alături de specialiştii institutuţiei organizatoare au luat parte cadre didactice universitare, cercetători, muzeografi, experţi, ziarişti etc. din Ministerul Apărării Naţionale şi din instituţii civile.
  • Lucrările au fost deschise de colonelul Dumitru Pufu, şeful Direcţiei Cooperare Internaţională în Domeniul Apărării, care a prezentat mesajul Departamentului pentru Politica de Apărare şi Planificare şi generalul maior (r) dr. Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară.
  • Alocuţiunile de deschidere au relevat semnificaţia deosebită a Primului Război Mondial pentru Europa şi România, precum şi necesitatea ca activităţile comemorative să aibă o largă deschidere către opinia publică.
  • Dezbaterile au acoperit o arie largă de probleme privitoare la originile şi responsabilităţile declanşării conflagraţiei şi la situaţia românilor de la nord şi sud de Carpaţi. Astfel, Şerban Cioculescu şi Silviu Petre, au analizat Dimensiunea psihocognitivă a leadership-ului german şi tentaţia expansiunii extra-europene la începutul secolului al XX-lea. Daniela Buşă de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”a trecut în revistă opiniile principalilor oameni politici români privind atitudinea României faţă de război. Generalul maior (r) dr. Mihail E. Ionescu a analizat impactul factorului italian în decizia de neutralitate din august 1914, atitudinea Italiei influenţând în mare măsură conduita României.
  • La rândul lor, cercetătorul ştiinţific Petre Otu (Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară) şi prof.univ. Ion Giurcă (Universitatea „Hyperion”) au analizat poziţia corpului ofiţeresc român la declanşarea războiului şi, respectiv, starea de pregătire a armatei române la începutul conflagraţiei.
  • Comunicarea Aspecte ale vieţii de front în Primul Război Mondial, prezentată de Bianca Mărmureanu (Pârvulescu) de la Arhivele Naţionale ale României, se înscrie într-o nouă şi fertilă direcţie de cercetare, cea a impactului confruntărilor asupra militarilor, celor ce fac efectiv războiul.
  • Interesantă şi cu elemente inedite a fost şi comunicarea prezentată de Sorin Cristescu (Universitatea „Spiru Haret”), referitoare la modul cum a reflectat corespondenţa lui Ottokar Czernin, trimisul diplomatic al Austro-Ungariei la Bucureşti, ultimele zile de viaţă ale regelui Carol I.
  • Organizatorii şi-au manifestat intenţia de a publica toate comunicările prezentate într-un număr special al Revistei de Istorie Militară.      

A XVI-a conferinţă anuală a Consorţiului Parteneriatului pentru Pace al Academiilor de Apărare şi Institutelor de Studii de Securitate (PfP-C)

 

  • În perioada 24-26 iunie 2014, a avut loc în Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional a 16-a conferinţă anuală a Consorţiului Parteneriatului pentru Pace al Academiilor de Apărareşi Institutelor de Studii de Securitate (PfP-C). Această instituţie internaţională este o asociaţie voluntară a peste 800 instituţii de învăţământ militar superior şi cercetare în domeniul securităţii din 59 de state, membre NATO şi parterneri PfP. Scopul consorţiului este de a consolida încrederea reciprocă şi democraţia prin formarea unei reţele de experţi care pun în comun capitalul intelectual - practici profesionale şi cunoştinţe de specialitate- pentru a găsi soluţii concrete marilor provocări de securitate contemporane. În cadrul PfP-C funcţionează mai multe grupuri de lucru cum ar fi: pentru "Combaterea Terorismului"; "Emerging Security Challenges"; "Stabilitate Regională în Caucazul de Sud"; "Stabilitate Regională în Europa de Sud-Est" etc. Operaţiunile curente ale PfP-C sunt gestionate de specialiştii de la Centrul George C. Marshall din Pantenkirchen, Germania, iar directorul acestuia este concomitent directorul Consorţiului.
  • Este pentru a doua oară când România găzduieşte un asemenea eveniment, precedentul având loc în 2004. Conferinţa din an acest an s-a desfăşurat cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale, ministrul Mircea Duşa prezentând un mesaj în deschiderea reuniunii. De asemenea, Valeriu Nicuţ, secretar de stat pentru politica de apărare şi planificare a rostit, în seara zilei de 24 iunie, o alocuţiune de bun venit.
  • În seara zilei de 24 iunie s-a desfăşurat un concert simfonic, susţinut de Alexandru Tomescu (vioară), Alexandra Dariescu (pian) şi Valentin Răduţiu (violoncel).
  • La pregătirea şi desfăşurarea conferinţei un rol important a revenit Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, care a avut şi are o largă participare în consorţiu. Între altele, el a asigurat (2006-2013) copreşedinţia Grupului de lucru privind Securitatea în Regiunea Extinsă a Mării Negre (prin general maior (r ) dr. Mihail E. Ionescu), precum şi secretariatul acestuia.
  • La reuniunea de la Bucureşti au luat parte peste 100 de specialişti din 25 de ţări, membre NATO şi partenere (Ucraina, Georgia, Moldova, Suedia etc.) între care menţionăm pe: generalul locotenent (ret.) Keith W. Dayton, director al Centrului de Studii de Securitate "George C. Marshall", Raphael Perl, director executiv al aceleeaşi instituţii, profesorul Julian Lindley French de la Institute of Statecraft din Marea Britanie; general locotenent Erich Csitkovits, comandantul Academiei Naţionale de Apărare din Viena (Austria), ş.a.
  • Tema reuninii din acest an a fost "Viitorul securităţii euro-atlantice: educaţie şi putere" iar lucrările au fost structurate pe patru paneluri: "Construind încrederea prin transparenţă: puterea "puterii blânde" (soft power), "Construind capabilităţi prin educaţia de apărare în vremuri tulburi", "Implicaţiile noilor tehnologii asupra securităţii" şi "Responsabilitatea politică şi securitatea".
  • În cadrul dezbaterilor s-a apreciat că s-a terminat perioada numită "post-Război Rece", acum existând o perioada cu turbulenţe şi grad mare de imprevizibil, în condiţiile în care SUA deşi domină la nivelul securităţii militare, sistemul internaţional se confruntă cu provocări din partea unor puteri regionale şi cu reaşezări geopolitice precum pivotarea spre Asia-Pacific. Spre a modela scena internaţională în conformitate cu interesele lor strategice, marii actori statali dispun de instrumente ce aparţin atât "puterii coercitive" (hard power - e vorba de putere militară şi economică) cât şi "puterii blânde" (soft power - puterea ideilor, credinţelor, a practcilor culturale)
  • Pentru prima dată în 400 de ani, Europa nu mai impune regulile în relaţiile internaţionale şi se găseşte la intersecţia între actorii dornici să folosească puterea coercitivă ca să traseze sfere de influenţă şi cei care aplică puterea blândă spre a ajuta alte state să îşi aleagă singure, neconstrânse, alianţele şi strcuturile în care vor să se integreze. Pe fondul crizei economice mondiale, toate statele membre ale UE şi NATO şi-au redus bugetele de apărare, astfel că Europa alocă acum circa 180 miliarde euro anual apărării, mult sub nivelul SUA. De aceea creşte riscul unor falii de interoperabilitate între SUA şi ţările europene din UE şi NATO dar şi a unor decalaje grave în sânul UE şi NATO între statele care alocă măcar 2% din PIB pentru apărare şi cele care se află constant sub acest nivel minim dezirabil. În acelaşi timp China, Rusia, India şi alte state non-occidentale sporesc rapid cheltuielile militare.
  • SUA nu pot garanta singure, pe termen lung, securitatea teritorială în Europa, mai ales că Asia devine polul economic dominant la nivel global, şi ia locul Europei.
  • O atenţie deosebită a fost acordată fostului spaţiu sovietic. S-a arătat că în Ucraina, acţiunile subversive ale Rusiei, împiedică normalizarea situaţiei de securitate şi consolidarea democraţiei. Mafiile locale au prosperat odată cu privatizările bunurilor statului, iar aceste elemente de crimă organizată s-au aliat cu o parte din clasa politică, cu lideri religioşi şi chiar uneori cu lideri separatişti din estul ţării. Rusia a aplicat agresiv tehnici ale războiului propagandistic, folosind manipularea, diversiunea, spre a şubrezi legitimitatea noilor lideri ai Ucrainei. Rusia a folosit subversiv tehnici ale "soft power", spre a manipula rusofonii din Ucraina, dar şi propria populaţie, iar televiziunile controlate de Moscova şi grupurile de crimă organizată au contribuit la acest proces nefast.
  • Democratizarea internă a statelor trebuie să fie acompaniată de mai multă transparenţă, iar societatea civilă să fie mai activă în a controla factorul politic, spre a reduce nivelul de corupţie.
  • Educaţia in domeniul apărării este extrem de necesară, ca agent al transformării, element al reformei structurilor de apărare şi securitate şi ca bază a construirii de capabilităţi mai performante. Acum asistăm la apariţia unor noi tipuri de războaie, a unor noi culturi strategice, aşadar şi educaţia de securitate trebuie modernizată. NATO şi statele partenere trebuie să dezvolte nu doar interoperabilitate militară, ci şi "interoperabilitate intelectuală", adică să armonizeze curiculele academice, modul de predare, spre a da coerenţă culturii de securitate euroatlantică.
  • Noile tehnologii au implicaţii majore de securitate deoarece diverse grupuri teroriste pot incerca să atace cibernetic state şi instituţii legate de UE şi NATO. Strategiile clasice de descurajare şi interzicere nu mai sunt eficiente contra atacatorilor cibernetici, deoarece nu e mereu clar cine şi de unde a atacat. De aceea trebuie cunoscute şi aplicate mai clar normele de drept internaţional care permit lupta contra crimei cibernetice, dar e nevoie de un echilibru corect între nevoia de securitate a statelor şi nevoia de libertate a cetăţenilor.
  • Supravegherea parlamentară asupra politicii de securitate naţională şi controlul civil asupra forţelor armate sunt elemente esenţiale ale securităţii euroatlantice actuale.

Masa rotundă: "România-NATO. Zece ani împreună"

  • În ziua de 1 aprilie 2014, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară şi Cercul Militar Naţional au organizat Masa rotundă: "România-NATO. Zece ani împreună".
  • Au participat demnitari ai statului român, generali, ofiţeri si subofiţeri din marile unităţi ale garnizoanei Bucureşti, cadre didactice universitare, cercetători şi ziarişti. Au rostit alocuţiuni la deschidere Iulian FOTA, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Valeriu NICUŢ, secretar de stat pentru politica de apărare şi planificare, Sorin ENCUŢESCU consilier al primului ministru pe probleme de securitate internaţională, general maior (r.) Mihail E. IONESCU, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie MIlitară şi colonel Cristian DORCA, directorul Cercului Militar Naţional.
  • Reuniunea desfăşurată în Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional a dezbătut o problematică largă, legată de eforturile României pentru integrarea în NATO, un rol important având Parteneriatul pentru Pace, procesul de transformare a NATO şi a armatei române, rolul activ al statului român în Alianţa Nord Atlantică, misiunile armatei române în teatrele de operaţii, etc. În cadrul manifestării ştiinţifice au luat cuvântul dr. Liviu MUREŞAN, preşedintele Fundaţiei Eurisc, cc.şt. Alexandra SARCINSCHI, de la Centrul de Studii Strategice de Apărare, colonel Laurenţiu Grigoraş, şeful Componentei Operaţionale Terestre din cadrul Statului Major al Forţelor Terestre, colonel Gabriel TOMA, şeful de stat major al Diviziei 1 Infanterie "Dacica", cercetătorii ştiinţifici, Şerban PAVELESCU, Şerban CICULESCU şi Dragoş GHERCIOIU de la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară.



 
Top