La mijlocul lunii mai 2020 au apărut două lucrări reprezentative ale Institutului pentru studii politice de apărare și istorie militară, care în anul 2019 a împlinit o jumătate de secol de funcționare - Cronologie (1969-1989) și Albumul ce acoperă aceeași perioadă. Volumele au fost realizate ca parte a programului aniversar lansat la sfârșitul anului 2018 dedicat împlinirii semi-centenarului ISPAIM. Reamintim faptul că la împlinirea a 50 de ani de la înființare, în ziua de 28 august 2019, Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară a fost decorat de președintele României, domnul Klaus-Werner Iohannis, cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad de “Cavaler”, Categoria H - Cercetarea Științifică.
 

 
Vă semnalăm apariția, pe presamil.ro, a unui material semnat de colonelul Florin Șperlea, participant la  masa rotundă cu tema „Investigating Military, War and Peace. New Perspectives in Military History”, intitulat „Mai avem nevoie de istorie militară?” http://presamil.ro/mai-avem-nevoie-de-istorie-militara/
 


 
În perioada 10-11 martie 2020, Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară a organizat, la Cercul Militar Național, masa rotundă cu tema „Investigating Military, War and Peace. New Perspectives in Military History.” La această activitate, care se înscrie în linia activităților desfășurate sub auspiciile parteneriatului de cooperare ştiinţifică pe care Institutul îl are cu Centrul de istorie militară şi știinţe sociale al Bundeswehr-ului, Germania, au participat  cercetători științifici și istorici militari din cele două instituții de cercetare, precum și invitați din alte instituții de profil ale Ministerului Apărării Naționale și din mediul academic și universitar românesc.

Agenda discuțiilor s-a axat pe analizarea și identificarea de concepte, abordări și metodologii de cercetare în domeniul istoriei militare, care să permită noi interpretări și ipoteze de abordare a studierea războiului.

O atenție deosebită pe timpul dezbaterilor a fost acordată, de asemenea, problematicii mai largi a relației dintre armată și societate. În acest sens, au fost abordate aspecte legate de inovațiile introduse în câmpul cercetării științifice prin evidențierea rolului științelor sociale în studierea războiului. Cu alte cuvinte, războiul este privit ca un ansamblu care integrează pe lângă dimensiunile strategică și operațional-tactică (gândirea tradițională asupra războiului), o importantă dimensiune societală – impactul războiului asupra societății, rolul culturii strategice, educația militară și rolul acesteia în promovarea unei culturi profesionale bazate pe valori și norme de etică profesională, armata ca parte a construcției identitare etc.

 
 
Directorul Institutului pentru studii politice de apărare și istorie militară, domnul general maior (rtr.) dr. Mihail IONESCU, s-a întâlnit luni, 9 martie, la sediul Institutului, cu o delegație a Centrului pentru istorie militară și studii sociale al Bundeswehr-ului din Republica Federală Germania, condusă de comandantul acestei instituții, comandor dr. Jörg HILLMANN.

În cadrul întrevederii, au fost analizate stadiul și perspectivele relațiilor dintre cele două instituții, cu accent pe finalizarea procedurilor în vederea semnării memorandumului de înțelegere care va reglementa cooperarea bilaterală în domeniile istorie militară și studii sociale, inclusiv al studiilor politice de apărare. În acest sens, s-a convenit semnarea documentului la o dată ulterioră, în România, sau prin corespondență.

Cu această ocazie a fost înmânat oaspetelui ultimul număr al “Revistei de Istorie Militară”, nr. 3-4 (173-174) din 2019, recent apărut, care cuprinde comunicările prezentate de cercetătorii celor două institute în cadrul seminarului bilateral desfășurat la București în februarie 2019, dedicat istoriei relațiilor dintre România și Germania de est în perioada Războiului Rece.
De asemenea, printre subiectele abordate a fost reliefată necesitatea participării cercetătorilor și istoricilor din cele două instituții la conferințe și activități științifice organizate de fiecare parte, pe bază de reciprocitate.

În cadrul discuțiilor s-a stabilit continuarea și extinderea proiectelor de cercetare științifică în domeniile de responsabilitate, ca parte la efortul de consolidare a relațiilor bilaterale româno-germane.
 
 
 
Ședința de autoevaluare a activității Institutului pentru studii politice de apărare și istorie militară în anul 2019

    În ziua de 12 februarie, a avut loc autoevaluarea pe anul 2019 a Institutului pentru studii politice de apărare și istorie militară. La activitate a participat Simona Cojocaru, secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale și domnul Gheorghe Tibil, șef de cabinet.
    A fost analizată activitatea științifică a institutului în domeniile  de competență - securitate internă și internațională, politică de apărare și istoria militară și prioritățile pe anul 2020.


 
 
 
 
Masă rotundă pe tema evoluției mediului de securitate și consecințe asupra politicii de apărare a României
 
   Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară a organizat marți 21 ianuarie, la Cercul Militar Național, masa rotundă cu tema: „Coordonate ale mediului actual de securitate și consecințe asupra politicii de apărare a României. Fundamentarea documentelor strategice prin analiza strategică a apărării”.
   La activitate au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, mediului academic, societății civile, industriei naționale de apărare și ai Ministerului Apărării Naționale.
   În alocuțiunea de deschidere, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a mulțumit în mod special reprezentanților thinktank-urilor, societății civile și mediului academic pentru participarea la eveniment și pentru contribuția importantă la procesul de elaborare a analizei strategice a apărării. A salutat importanța continuării acestui ciclu de dezbateri pe principalele tematici subsumate procesului, cum sunt prognoza mediului de securitate, evoluțiile tehnologice, în special cele cu caracter disruptiv, tendințele economice și demografice și influențele lor asupra domeniului militar.
 

 
 
Top