• In perioada 4-6 noiembrie a.c., Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară a primit vizita unei delegații a Centrului de Cultură și Istorie Militară din Republica Moldova, condusă de colonel dr. Vitalie Ciobanu.
  • Cu acest prilej s-a stabilit un program de cooperare în domeniul istoriei militare între cele două instituții pe probleme de interes comun, între care se detașează comemorarea Centenarului Primului Război Mondial și aniversarea unui secol de la crearea statului național unitar român.
  • Delegația a fost primită de colonelul Cristian Eremia, locțiitorul șefului Departamentului pentru Politica de Apărare și Planificare.

Salon carte POLEMOS

  • În perioada 15-18 octombrie 2014 la Galeria Artelor din Palatul Cercului Militar Național s-a desfășurat a X-a ediție a Salonului de Carte "Polemos".
  • Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară a participat și la această ediție, cu un stand propriu.
  • În ziua de 16 octombrie 2014 au fost lansate două lucrări: "The Munich Conference (September 1938) - the Path towards the Destructuring of Democracy in Europe" și "Marea Neagră. State și frontiere. De la sfârșitul Antichității la Pacea de la Paris (1856)".
  • Prima dintre ele este rodul cooperării cu Institutul de Istorie al Academiei de Științe al Republicii Cehe, coordonatori fiind directorii celor două instituții - Mihail E. Ionescu și Eva Semotanová. A doua, un proiect al institutului, îl are coordonator pe Sergiu Iosipescu, iar ca autori alături de coordonator, pe Mircea Soreanu și Alexandru Madgearu.
  • La lansare au luat cuvântul Dorin Matei, redactor-șef al revistei "Magazin Istoric", prof.univ.dr. Nicolae-Șerban Tanașoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, cercetător științific Sergiu Iosipescu și general maior (r) dr. Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară.

  
Manifestare științifică dedicată Centenarului Primului Mondial
 
  • În ziua de 25 septembrie 2014 Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară a organizat, la Cercul Militar Național, Sala „Ștefan cel Mare”, masa rotundă cu tema: Românii la începutul „Marelui Război”. Masa rotundă s-a înscris în cadrul activităților comemorative consacrate Centenarului Primului Război Mondial. Alături de specialiștii institutuției organizatoare au luat parte cadre didactice universitare, cercetători, muzeografi, experți, ziariști etc. din Ministerul Apărării Naționale și din instituții civile.
  • Lucrările au fost deschise de colonelul Dumitru Pufu, șeful Direcției Cooperare Internațională în Domeniul Apărării, care a prezentat mesajul Departamentului pentru Politica de Apărare și Planificare și generalul maior (r) dr. Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară.
  • Alocuțiunile de deschidere au relevat semnificația deosebită a Primului Război Mondial pentru Europa și România, precum și necesitatea ca activitățile comemorative să aibă o largă deschidere către opinia publică.
  • Dezbaterile au acoperit o arie largă de probleme privitoare la originile și responsabilitățile declanșării conflagrației și la situația românilor de la nord și sud de Carpați. Astfel, Șerban Cioculescu și Silviu Petre, au analizat Dimensiunea psihocognitivă a leadership-ului german și tentația expansiunii extra-europene la începutul secolului al XX-lea. Daniela Bușă de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”a trecut în revistă opiniile principalilor oameni politici români privind atitudinea României față de război. Generalul maior (r) dr. Mihail E. Ionescu a analizat impactul factorului italian în decizia de neutralitate din august 1914, atitudinea Italiei influențând în mare măsură conduita României.
  • La rândul lor, cercetătorul științific Petre Otu (Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară) și prof.univ. Ion Giurcă (Universitatea „Hyperion”) au analizat poziția corpului ofițeresc român la declanșarea războiului și, respectiv, starea de pregătire a armatei române la începutul conflagrației.
  • Comunicarea Aspecte ale vieții de front în Primul Război Mondial, prezentată de Bianca Mărmureanu (Pârvulescu) de la Arhivele Naționale ale României, se înscrie într-o nouă și fertilă direcție de cercetare, cea a impactului confruntărilor asupra militarilor, celor ce fac efectiv războiul.
  • Interesantă și cu elemente inedite a fost și comunicarea prezentată de Sorin Cristescu (Universitatea „Spiru Haret”), referitoare la modul cum a reflectat corespondența lui Ottokar Czernin, trimisul diplomatic al Austro-Ungariei la București, ultimele zile de viață ale regelui Carol I.
  • Organizatorii și-au manifestat intenția de a publica toate comunicările prezentate într-un număr special al Revistei de Istorie Militară.      

A XVI-a conferință anuală a Consorțiului Parteneriatului pentru Pace al Academiilor de Apărare și Institutelor de Studii de Securitate (PfP-C)

 

  • În perioada 24-26 iunie 2014, a avut loc în Sala de Marmură a Cercului Militar Național a 16-a conferință anuală a Consorțiului Parteneriatului pentru Pace al Academiilor de Apărareși Institutelor de Studii de Securitate (PfP-C). Această instituție internațională este o asociație voluntară a peste 800 instituții de învățământ militar superior și cercetare în domeniul securității din 59 de state, membre NATO și parterneri PfP. Scopul consorțiului este de a consolida încrederea reciprocă și democrația prin formarea unei rețele de experți care pun în comun capitalul intelectual - practici profesionale și cunoștințe de specialitate- pentru a găsi soluții concrete marilor provocări de securitate contemporane. În cadrul PfP-C funcționează mai multe grupuri de lucru cum ar fi: pentru "Combaterea Terorismului"; "Emerging Security Challenges"; "Stabilitate Regională în Caucazul de Sud"; "Stabilitate Regională în Europa de Sud-Est" etc. Operațiunile curente ale PfP-C sunt gestionate de specialiștii de la Centrul George C. Marshall din Pantenkirchen, Germania, iar directorul acestuia este concomitent directorul Consorțiului.
  • Este pentru a doua oară când România găzduiește un asemenea eveniment, precedentul având loc în 2004. Conferința din an acest an s-a desfășurat cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, ministrul Mircea Dușa prezentând un mesaj în deschiderea reuniunii. De asemenea, Valeriu Nicuț, secretar de stat pentru politica de apărare și planificare a rostit, în seara zilei de 24 iunie, o alocuțiune de bun venit.
  • În seara zilei de 24 iunie s-a desfășurat un concert simfonic, susținut de Alexandru Tomescu (vioară), Alexandra Dariescu (pian) și Valentin Răduțiu (violoncel).
  • La pregătirea și desfășurarea conferinței un rol important a revenit Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, care a avut și are o largă participare în consorțiu. Între altele, el a asigurat (2006-2013) copreședinția Grupului de lucru privind Securitatea în Regiunea Extinsă a Mării Negre (prin general maior (r ) dr. Mihail E. Ionescu), precum și secretariatul acestuia.
  • La reuniunea de la București au luat parte peste 100 de specialiști din 25 de țări, membre NATO și partenere (Ucraina, Georgia, Moldova, Suedia etc.) între care menționăm pe: generalul locotenent (ret.) Keith W. Dayton, director al Centrului de Studii de Securitate "George C. Marshall", Raphael Perl, director executiv al aceleeași instituții, profesorul Julian Lindley French de la Institute of Statecraft din Marea Britanie; general locotenent Erich Csitkovits, comandantul Academiei Naționale de Apărare din Viena (Austria), ș.a.
  • Tema reuninii din acest an a fost "Viitorul securității euro-atlantice: educație și putere" iar lucrările au fost structurate pe patru paneluri: "Construind încrederea prin transparență: puterea "puterii blânde" (soft power), "Construind capabilități prin educația de apărare în vremuri tulburi", "Implicațiile noilor tehnologii asupra securității" și "Responsabilitatea politică și securitatea".
  • În cadrul dezbaterilor s-a apreciat că s-a terminat perioada numită "post-Război Rece", acum existând o perioada cu turbulențe și grad mare de imprevizibil, în condițiile în care SUA deși domină la nivelul securității militare, sistemul internațional se confruntă cu provocări din partea unor puteri regionale și cu reașezări geopolitice precum pivotarea spre Asia-Pacific. Spre a modela scena internațională în conformitate cu interesele lor strategice, marii actori statali dispun de instrumente ce aparțin atât "puterii coercitive" (hard power - e vorba de putere militară și economică) cât și "puterii blânde" (soft power - puterea ideilor, credințelor, a practcilor culturale)
  • Pentru prima dată în 400 de ani, Europa nu mai impune regulile în relațiile internaționale și se găsește la intersecția între actorii dornici să folosească puterea coercitivă ca să traseze sfere de influență și cei care aplică puterea blândă spre a ajuta alte state să își aleagă singure, neconstrânse, alianțele și strcuturile în care vor să se integreze. Pe fondul crizei economice mondiale, toate statele membre ale UE și NATO și-au redus bugetele de apărare, astfel că Europa alocă acum circa 180 miliarde euro anual apărării, mult sub nivelul SUA. De aceea crește riscul unor falii de interoperabilitate între SUA și țările europene din UE și NATO dar și a unor decalaje grave în sânul UE și NATO între statele care alocă măcar 2% din PIB pentru apărare și cele care se află constant sub acest nivel minim dezirabil. În același timp China, Rusia, India și alte state non-occidentale sporesc rapid cheltuielile militare.
  • SUA nu pot garanta singure, pe termen lung, securitatea teritorială în Europa, mai ales că Asia devine polul economic dominant la nivel global, și ia locul Europei.
  • O atenție deosebită a fost acordată fostului spațiu sovietic. S-a arătat că în Ucraina, acțiunile subversive ale Rusiei, împiedică normalizarea situației de securitate și consolidarea democrației. Mafiile locale au prosperat odată cu privatizările bunurilor statului, iar aceste elemente de crimă organizată s-au aliat cu o parte din clasa politică, cu lideri religioși și chiar uneori cu lideri separatiști din estul țării. Rusia a aplicat agresiv tehnici ale războiului propagandistic, folosind manipularea, diversiunea, spre a șubrezi legitimitatea noilor lideri ai Ucrainei. Rusia a folosit subversiv tehnici ale "soft power", spre a manipula rusofonii din Ucraina, dar și propria populație, iar televiziunile controlate de Moscova și grupurile de crimă organizată au contribuit la acest proces nefast.
  • Democratizarea internă a statelor trebuie să fie acompaniată de mai multă transparență, iar societatea civilă să fie mai activă în a controla factorul politic, spre a reduce nivelul de corupție.
  • Educația in domeniul apărării este extrem de necesară, ca agent al transformării, element al reformei structurilor de apărare și securitate și ca bază a construirii de capabilități mai performante. Acum asistăm la apariția unor noi tipuri de războaie, a unor noi culturi strategice, așadar și educația de securitate trebuie modernizată. NATO și statele partenere trebuie să dezvolte nu doar interoperabilitate militară, ci și "interoperabilitate intelectuală", adică să armonizeze curiculele academice, modul de predare, spre a da coerență culturii de securitate euroatlantică.
  • Noile tehnologii au implicații majore de securitate deoarece diverse grupuri teroriste pot incerca să atace cibernetic state și instituții legate de UE și NATO. Strategiile clasice de descurajare și interzicere nu mai sunt eficiente contra atacatorilor cibernetici, deoarece nu e mereu clar cine și de unde a atacat. De aceea trebuie cunoscute și aplicate mai clar normele de drept internațional care permit lupta contra crimei cibernetice, dar e nevoie de un echilibru corect între nevoia de securitate a statelor și nevoia de libertate a cetățenilor.
  • Supravegherea parlamentară asupra politicii de securitate națională și controlul civil asupra forțelor armate sunt elemente esențiale ale securității euroatlantice actuale.

Masa rotundă: "România-NATO. Zece ani împreună"

  • În ziua de 1 aprilie 2014, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară și Cercul Militar Național au organizat Masa rotundă: "România-NATO. Zece ani împreună".
  • Au participat demnitari ai statului român, generali, ofițeri si subofițeri din marile unități ale garnizoanei București, cadre didactice universitare, cercetători și ziariști. Au rostit alocuțiuni la deschidere Iulian FOTA, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Valeriu NICUȚ, secretar de stat pentru politica de apărare și planificare, Sorin ENCUȚESCU consilier al primului ministru pe probleme de securitate internațională, general maior (r.) Mihail E. IONESCU, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie MIlitară și colonel Cristian DORCA, directorul Cercului Militar Național.
  • Reuniunea desfășurată în Sala de Marmură a Cercului Militar Național a dezbătut o problematică largă, legată de eforturile României pentru integrarea în NATO, un rol important având Parteneriatul pentru Pace, procesul de transformare a NATO și a armatei române, rolul activ al statului român în Alianța Nord Atlantică, misiunile armatei române în teatrele de operații, etc. În cadrul manifestării științifice au luat cuvântul dr. Liviu MUREȘAN, președintele Fundației Eurisc, cc.șt. Alexandra SARCINSCHI, de la Centrul de Studii Strategice de Apărare, colonel Laurențiu Grigoraș, șeful Componentei Operaționale Terestre din cadrul Statului Major al Forțelor Terestre, colonel Gabriel TOMA, șeful de stat major al Diviziei 1 Infanterie "Dacica", cercetătorii științifici, Șerban PAVELESCU, Șerban CICULESCU și Dragoș GHERCIOIU de la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară.



 
Top