În ziua de 26 noiembrie 2018 în localitatea Apșeronsk din ținutul Krasnodar (Federația Rusă) s-a inaugurat al doilea cimitir al ostașilor români căzuți în Rusia, în regiunea Cauzaz-Kuban.
În perioada 26 – 29 noiembrie a.c., a avut loc vizita delegației Institutul Chinez de Studii Strategice Internaționale (CIISS), activitate care s-a desfășurat ca parte a cooperării bilaterale dezvoltate de Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară și CIISS.
Cu acest prilej a avut loc seminarul bilateral cu tema “Evoluții actuale în mediul internațional de securitate în Europa și Asia”. Dezbaterile au vizat problematici referitoare la evoluția mediului de securitate în Europa, apărarea cibernetică, situația Orientul Mijlociu și mijloacele de combatere a terorismului.
Relațiile dintre cele două institute datează din anul 1998. Ele constau în vizite reciproce anuale, alternativ, în Republica Populară Chineză și România, în cursul cărora cel mai important punct al programului îl reprezintă dezbaterea academică în formatul seminarelor bilaterale. E de subliniat faptul că în 2018, s-au împlinit 20 de ani de colaborare bilaterală neîntreruptă.
Delegația Institutului pentru studii politice de apărare și istorie militară a fost formată din prof. univ Petre Otu, director adjunct și cc șt.dr Daniela Șișcanu. Petre Otu a prezentat comunicarea: Reintrarea României în război. Context, intern și internațional, efort militar, iar Daniela Șișcanu: Sfatul Țării la final de mandat. Delegația Arhivelor militare naționale române a fost formată din colonelul Adrian Grigore, șef secție și Lucian Drăghici, consilier superior.
Participarea la reuniunea din 20-23 noiembrie 2018 de la Chișinău este o nouă expresie a relațiilor excelente de cooperare științifică dintre Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară și Centrul de cultură și istorie militară din Republica Moldova
La manifestarea științifică au participat specialiști din Bulgaria, Cehia, Germania, Lituania, Federația Rusă, Israel, Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Turcia. Alături de ei au luat parte istorici români din universitățile din București și Iași, Institutul de studii sud-est europene, Instititul de istorie „N. Iorga”, Institutul național pentru studiul totalitarismului, Arhivele militare naționale române, revista „Magazin Istoric”, Comisia română de istorie militară și bineînțeles, ai instituției organizatoare- Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară.
În cele două zile au fost prezentate 22 comunicări, care au acoperit o problematică foarte complexă, legată de evoluțiile politice, militare, economice, diplomatice, teritoriale, demografice de la sfârșitul „Marelui Război” și modul de structurare a noii ordini europene ce va primi consacrarea juridică oficială în timpul Conferinței de pace de la Paris (1919)
Deși s-au evidențiat opinii diferite, o situație absolut firească având în vedere faptul că istoricii reprezentau ambele tabere beligerante, dialogul științitific s-a desfășurat la un înalt nivel, fapt ce a determinat înțelegerea mai aprofundată a unor probleme sau nuanțarea altora aferente finalului conflagrației mondiale.
În ziua de 8 noiembrie 2018, oaspeții de peste hotare au fost primiți de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma și au vizitat obiective culturale din municipiul Buzău: Vila „Albatros”, fosta locuință a lui Alexandru Marghiloman, lider conservator și prim ministru în perioada martie-noiembrie 1918, cu o contribuție remarcabilă la unirea Basarabiei cu România; Muzeul județean de istorie, refăcut cu fonduri europene la cele mai înalte standarde
Un moment deosebit l-a reprezentat ceremonialul militar, organizat de Divizia 2 infanterie „Getica”, la cimitirul internațional din localitate, recent refăcut, unde sunt înhumați 9653 militari din ambele tabere beligerante ale Primului Război Mondial.
Ca și în cazul celorlalte reuniuni, comunicările vor fi tipărite într-un volum, ce va fi difuzat în țară și străinătate.
În perioada 1-3 noiembrie a.c., Editura M.A.I. în parteneriat cu Corpul National al Politistilor, a organizat Salonul de carte juridica, politista si civica al Ministerului Afacerilor Interne, editia a XXII-a, eveniment la care Institutul pentru studii politice de aparare si istorie militara a participat cu un stand de prezentare a lucrarilor si publicatiilor editate de acesta.
În perioada 22 - 25 octombrie, la invitația Institutului Cultural Român de la Tel Aviv, cercetător Manuel Stănescu a conferențiat pe tema participării României în Primul Război Mondial la sediul ICR - Tel Aviv (23 octombrie) și la Muzeul militar Haganah din Tel Aviv (24 octombrie).
În perioada 15-17 octombrie 2018, s-a desfășurat, la București, reuniunea comună a Consiliului Superior Consultativ (SAC) și Comitetului Permanent (CSC) ale Consorțiului Parteneriatului pentru Pace al Academiilor de Apărare și Institutelor pentru Studii de Securitate. Activitatea a fost organizată de Departamentul pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale și Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară. La eveniment au participat președinții și co-președinții grupurilor de lucru din cadrul Consorțiului PfP, precum și reprezentanți ai NAO, Departamentului de Stat al SUA și Centrului “George C. Marshall” din Garmisch, Germania. Din partea României a participat dr. Carmen Sorina Rîjnoveanu în calitate de președinte a Grupului de Lucru privind Studierea Conflictelor și membru al CSC.
În perioada 17-20 octombrie 2018, . Institutul pentru Studii politice de Apărare și Istorei Militară a participat la cea de-a XIV-a ediție a Salonului de carte POLEMOS.
În cadrul salonului, s-au lansat următoarele lucrări: „Românii în Marele Război. Anul 1917. Documente, impresii, mărturii”, coordonator Mihail E. Ionescu, și „The Union of Bessarabia with Her Mother-Country Roumania; The Right of the Roumanians to Bessarabia in the Light of History and Ethnography and on the Basis of Self-Determination”, autor Ion G. Pelivan și “România și revoluția din Rusia (1916-1919): note pentru o sinteză istoriografică”, autor Mihail E. Ionescu.
General maior (r.) Mihail E. Ionescu a propus oaspetelui francez elaborarea și a unei lucrări consacrate participării României la primul război mondial. Alexandre Thers s-a dovedit deschis propunerii și își va anunta curând decizia.
Condoleanțe familiei îndoliate.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Evenimentul s-a desfășurat în prezența unor personalități din conducerea Ministerului Apărării Naționale, din administrația locală, specialiști în domeniul istoriei militare, cercetători și profesori, precum generalul Gheorghiță Vlad, comandantul Diviziei 2 „Getica” și președintele fundației „Mareșal Alexandru Averescu”, Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, Petre Emanoil Neagu, președintele consiliului județean Buzău sau Petrică Lucian Foca, subprefect al județului Buzău.
Luările de cuvânt au fost circumscrise tematicii mesei rotunde. Colonelul Liviu Corciu, proaspăt director al Arhivelor Militare Naționale Române, a făcut o prezentare a activităților desfășurate de fundația „Mareșal Alexandru Averescu”, iar colonelul Petrișor Florea, directorul Depozitului Central de Arhivă de la Pitești, a proiectat în format digital memoriul personal al generalului Alexandru Averescu. Lucian Drăghici, documentarist în cadrul Arhivelor Militare Naționale Române, a trecut în revistă concluziile generalului Averescu referitoare la vizita efectuată în Rusia în 1899 (publicate în volum doi ani mai târziu). General maior (r) dr. Mihail E. Ionescu, directorul ISPAIM, a încadrat în contextul întregului front de est bătălia de la Mărăști. Argumentele generalului Alexandru Averescu folosite în „Răspunderile” au fost analizate de Petre Otu, director adjunct al ISPAIM, iar Sorin Cristescu (cercetător ISPAIM) s-a referit la disputa Averescu-Prezan, declanșate de publicarea „Răspunderilor”, din vara anului 1918.
În alocuțiunile de final s-a exprimat dorința de a continua colaborarea dintre instituțiile implicate în organizarea mesei rotunde și s-a propus o eventuală publicare în volum a comunicărilor.
Dr. Carmen Sorina Rijnoveanu a participat, în perioada 28-30 septembrie 2018, la cea de-a 13-a Conferință de securitate de la Riga (Riga Security Conference). Activitatea a fost organizată de Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe din Letonia în parteneriat cu Organizația Transatlantică din Letonia. Conferința de Securitate de la Riga reprezintă una dintre cele mai prestigioase manifestări științifice în domeniul securității care se desfășoară anual cu participarea unor importante oficialități și înalți demnitari din SUA și Europa, alături de experți, cercetători și specialiști în problematica studiilor de securitate și apărare.
Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară deplânge încetarea din viață la vârsta de 65 de ani, a fostului coleg, colonel (r) MIHAIL VELEA. Timp de aproape două decenii a făcut parte din colectivul nostru de cercetare, remarcându-se prin dinamism, loialitate și creativitate.
Condoleanțe familiei îndoliate.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Delegația Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istore Militară (compusă din cerc. șt. I Petre Otu, director adjunct, cerc. șt. I Alexandru Madgearu, cerc. șt. II Șerban Pavelescu, cerc. șt. III Sorin Cristescu, cerc. șt. III Cerasela Moldoveanu și cerc. șt. Manuel Stănescu) a organizat în cadrul Congresului o masă rotundă intitulată: „Studiul Primului Război la Centenar. Noi direcții de cercetare, inerții, controverse”. În afara specialiștilor din cadrul ISPAIM, în cadrul reuniunii au susținut comunicări comandor (ret). Gheorghe Vartic (Comisia Română de Istorie Militară ), dr. Cristina Constantin (Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I) și dr. Mihail Dobre (Universitatea din București). De asemenea, cercetători din cadrul Institutului au participat la numeroase secțiuni și mese rotunde, dintre care amintim: „Chestiunea Basarabiei în context internațional (secolele XIX-XX)”, „România în Marele Război”, „Transformări politice, socio-economice și culturale în România între cele două războaie mondiale”, „O restanță a istoriografiei române: editarea izvoarelor Marii Uniri”, „Ofițerii armatei austriece și austro-ungare în istoriografia română” etc.
Congresul a oferit șansa accesării unei platforme de comunicare intra-profesionale care va contribui, cu siguranță, la îmbunătățirea, pe termen mediu și lung, a cercetării istorice românești și la o mai accentuată și mai coerentă prezență a istoricilor români în spațiul public.
Manifestarea a reunit specialiști din România ( Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară, Institutul pentru studii sud-est europene, Universitatea din București, Arhivele naționale, Arhivele militare naționale române, Muzeul militar național „Regele Ferdinand I” , Comisia română de istorie militară) și din străinătate ( Institutul de istorie al Academiei de Științe din Bulgaria, Institutul de istorie al Academiei de Științe și Centrul de cultură și istorie militară ambele din Republica Moldova)
Cu acest prilej, Arhivele naționale au organizat o expoziție consacrată Păcii de la București, ce a cuprins exponate de mare valoare, între care menționăm harta originală cu modificările teritoriale impusă prin tratat.
Dezbaterile au abordat o problematică de mare interes aferentă celor două subiecte, fiind exprimate noi puncte de vedere și introduse în circuitul științific surse inedite provenind din arhive românești și străine.
Conform unei practici larg răspândite, instituția organizatoare va publica materiale prezentate în cadrul conferinței în cadrul unui volum de sine stătător.
Matematician ilustru, Mircea Malița a avut o carieră diplomatică prodigioasă, fiind, între altele, consilier al primei Misiuni Permanente la ONU (1956-1961), ministru adjunct de Externe, ambasador în Elveția (1980-1982) și SUA (1982-1984).
Școala românească a beneficiat de înalta sa competență, atât în postura de ministru al învățământului (1970-1972), cât și în calitate de dascăl la instituții prestigioase, din țară și străinătate.
Membru al Academiei Române, Mircea Malița a desfășurat o vastă activitate științifică, subsumată unor domenii diverse (politologie, relații internaționale, matematică, științe ale viitorului etc.). În toate a atins excelența.
Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară a avut onoarea să-l aibă printre colaboratori. De fiecare dată, întâlnirile cu Mircea Malița au fost momente de mare încărcătură științifică, prilej de noi deschideri fertile pentru toți cercetătorii.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Condoleanțe familiei îndoliate.

Centrul de Istorie Militară și Științe Sociale din Potsdam reprezintă una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare în domeniul istoriei militare din Europa, având o amplă reprezentare la nivelul comunității științifice internaționale. Vizita delegației germane se înscrie în linia parteneriatului de cooperare științifică existent între Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militara și Centrul de Istorie Militară și Științe Sociale din Potsdam.
Discuțiile s-au axat pe evaluarea stadiului cooperării bilaterale, analizarea posibilităților de dezvoltare a cooperării bilaterale și stabilirea unor direcții de acțiune pentru perioada următoare. În acest sens, a fost agreat un plan de activități care include (1) organizarea de seminarii și mese rotunde cu participarea cercetătorilor români și germani pe problematici științifice de interes comun în domeniul istoriei militare (cooperarea între forțele armate ale României și RDG în cadrul Pactului de la Varșovia; metodologii de cercetare și interpretare a istoriei militare; dinamica percepțiilor privind rolul forțelor armate române și germane în cursul Primului Război Mondial și perioada interbelică); (2) publicarea de studii și articole în revistele de specialitate editate de cele două instituții; (3) traduceri din germană și română ale unor lucrări de referință în domeniul istoriei militare.
În ziua de 11 aprilie 2018, delegația Centrului de Istorie Militară și Științe Sociale a fost primită de domnul Mircea Dușa, secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale. Mircea Dușa a exprimat interesul deosebit și sprijinul pentru consolidarea relațiilor de cooperare științifică în domeniul istoriei militare între România și Germania și a subliniat necesitatea menținerii unei legături strânse cu partenerul german, care să faciliteze accesul la sursele documentare germane deosebit de importante pentru studierea istoriei militare a României, inclusiv în contextul activităților dedicate Centenarului Marii Uniri. Domnul secretar de stat a subliniat, deopotrivă, rolul și contribuția ISPAIM în promovarea și dezvoltarea cercetării științifice în domeniul istoriei militare și importanța continuării activităților de cercetare în această direcție.
Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară deplânge încetarea din viață a lui Neagu Djuvara, personalitate de prestigiu a culturii române. Născut la începutul participării României la „Marele Război”, a traversat un secol de istorie românească, fiind implicat în marile evenimente din acest răstimp.
Personalitate polivalentă, Neagu Djuvara s-a remarcat și în domeniul cercetării istorice, punctele sale de vedere și lucrările elaborate generând de fiecare dată interesul specialiștilor și al opiniei publice.
Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară a avut o lungă și fructuoasă colaborare cu marele dispărut. Între altele, i-am pus la dispoziție documente despre participarea sa pe front în anul 1941, informațiile fiind apoi incluse în volumele sale.
De asemenea, am avut privilegiul de a-l avea oaspete la reuniunile noastre științifice, intervențiile sale fiind deosebit de apreciate, ele deschizând nu o dată, noi piste de interpretare. Dintre acestea amintim: sesiunea științifică: „Bizanț versus Bizanț” (2010), în care intervenția a fost una extrem de profitabilă dezbaterilor de înalt nivel academic; reuniunea cu istoricii militari ruși, printre participanți fiind și un veteran al celui de-al Doilea Război Mondial, generalul Makhmut Gareev (2009); conferința sa de la Cercul Militar Național din 2011.
Prin dispariția sa, istoriografia românească, inclusiv cea militară, pierde unul din exponenții săi de frunte, iar Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară un prieten și valoros colaborator.