Conferința Națională de Istorie Militară Pace și conflict. "Armata în istoria românilor: traiție, adaptare și continuitate" 11.03.2026
Conferința Națională de Istorie Militară Pace și conflict. "Armata în istoria românilor: traiție, adaptare și continuitate"
În ziua de 10 martie, a avut loc, la Palatul Cercului Militar Național, ceremonia de deschidere a primei ediții a Conferinței Naționale de Istorie Militară. Evenimentul a fost organizat de institutul nostru, în coordonarea Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, în cooperare cu Statul Major al Apărării.
La eveniment au participat peste 120 de istorici, istorici militari, specialiști și cercetători științifici din principalele centre universitare și de cercetare din București și din țară.
În deschiderea conferinței au susținut alocuțiuni secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, Eduard Bachide, locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, general-locotenent Dragoș-Dumitru Iacob, și directorul ISPAIM, dr. Carmen-Sorina Rîjnoveanu.
În intervenția sa, secretarul de stat Eduard Bachide a subliniat importanța promovării cercetării în domeniul istoriei militare, inclusiv prin identificarea și valorificarea lecțiilor învățate, relevante pentru sprijinirea procesului de fundamentare a orientărilor și deciziilor la nivel politico-militar.
La rândul său, general-locotenent Dragoș-Dumitru Iacob a evidențiat rolul esențial al istoriei militare în dezvoltarea programelor de educație și pregătire militară, care contribuie la formarea viitoarelor generații de militari în spiritul responsabilității și al datoriei față de țară.
Directorul ISPAIM, dr. Carmen-Sorina Rîjnoveanu, și-a exprimat convingerea că inițiativa organizării conferinței naționale de istorie militară va deveni o tradiție în peisajul academic și de cercetare național contribuind la dezvoltarea unei platforme naționale de dezbatere în domeniul istoriei militare și al studiilor de război, dedicată valorificării memoriei istorice și tradiției Armatei României, precum și la consolidarea culturii de securitate prin intensificarea cooperării dintre mediul militar și cel civil.
Programul științific a reunit circa 60 de comunicări, structurate în 12 paneluri tematice. Lucrările au abordat subiecte dintr-o arie cronologică amplă, de la istoria medievală și modernă la istoria recentă, abordând tematici complexe, precum: evoluția și modernizarea organismului militar național, reformele și adaptările doctrinare, raporturile dintre Armată și societate, rolul alianțelor politico-militare, relațiile de comandament în cadrul unor coaliții, leadership-ul militar, propaganda și alte teme conexe.
Dezbaterile au evidențiat o serie de teme relevante pentru cercetarea istoriei militare și pentru modul în care lecțiile trecutului pot fi valorificate în contextul provocările actuale, din care pot fi exemplificate următoarele aspecte:
Identificarea și valorificarea lecțiilor relevante pentru evoluția organismului militar național, desprinse printr-o analiză cuprinzătoare a experiențelor consemnate în diferite etape istorice, cu precădere în timpul marilor conflicte.
Imperativul menținerii capacității de apărare adecvate prin pregătirea și adaptarea continuă a forțelor militare la evoluțiile de securitate, inclusiv din perspectiva valorificării potențialului real al alianțelor pentru asigurarea apărării naționale.
Importanța potențialului de adaptare a organismului militar la evoluțiile progresului tehnologic, precum și a capacității naționale de a furniza soluții de înzestrare cu tehnică și echipamente militare moderne.
Capacitatea de a gestiona provocările războiului modern și complexității strategice angajate în derularea conflictelor secolului al XX-lea, cu precădere în ceea ce privește utilizarea dezinformării și propagandei ca instrumente de destabilizare și de realizare a superiorității tactice.
Însemnătatea „frontului de acasă”, în special din perspectiva rezilienței societale ca element definitoriu pentru susținerea efortului de război și a capacității naționale de a face față tentativelor de exploatare a vulnerabilităților interne.
Semnificația specială a modului în care tradițiile și simbolistica națională s-au reflectat la nivelul organismului militar, ca elemente cu valențe particulare pentru coeziunea internă a forțelor armate și afirmarea prestigiului instituției militare la nivelul societății.
Dezvoltarea capacității naționale de gestionare a complexității fenomenului de reintegrare societală a foștilor combatanți, prin capitalizarea experiențelor istorice relevante care evidențiază riscurile de marginalizare și expunere a acestora la curente politice radicale.
✶✶✶
La data de 12 martie 2026 a avut loc Adunarea Generală anuală a Comisiei Române de Istorie Militară (CRIM), prilej cu care au fost discutate și stabilite direcțiile de cercetare pentru perioada următoare, în vederea consolidării și dezvoltării studiilor de istorie militară la nivel național și creșterii contribuției istoriografice românești la nivel internațional.